Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizează:
a) în regim de prestări de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului;
b) în regie proprie;
c) în interesul penitenciarului, pentru activităti cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului;
d) în caz de calamitate.

Administratia penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati în folosirea la muncă a persoanelor condamnate.
Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu exceptia activitătilor cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului si a celor desfăsurate în caz de calamitate. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o muncă în raport cu calificarea si aptitudinile lor, precum si activităti necalificate.
Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au împlinit vârsta de 15 ani, pot presta o muncă potrivită cu dezvoltarea fizică, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul părintilor sau al reprezentantilor legali, dacă nu le este periclitată sănătatea. Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au împlinit vârsta de 16 ani, pot presta o muncă numai la cererea acestora. Persoanele condamnate care au împlinit vârsta de 60 de ani pentru bărbati si 55 de ani pentru femei pot presta o muncă numai la cererea acestora. Folosirea la muncă a fiecărei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului. Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplică în mod corespunzător.
Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate, în conditiile legii.
Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sunt recunoscute, în conditiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetării.

Este asimilată muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activităti de instruire scolară si formare profesională.
Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însărcinate, cele care au născut în perioada detentiei si au în îngrijire copii în vârstă de până la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca în timpul noptii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.

Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe săptămână. Pentru minori, durata zilei de muncă nu poate depăsi 6 ore pe zi si 30 de ore pe săptămână.
Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe săptămână, acordându-li-se drepturile bănesti cuvenite pentru acest program de muncă.
Munca în timpul noptii poate fi prestată cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe săptămână.
Persoanele condamnate beneficiază de cel putin o zi pe săptămână pentru odihnă.
Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale si se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncă. Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesională primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egală cu salariul minim pe economie. Veniturile realizate se încasează de către administratia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate si se repartizează după cum urmează:

a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate;
b) 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează si se utilizează potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.

În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părtii civile.